Cartografierea zonelor cu pericol geologic din Balcani

05/05/2008

Europa de Sud-Est este una dintre zonele cele mai expuse la cutremure de pe continent, însă până acum, a lipsit o abordare trans-regională de evaluare a zonelor cu pericol geologic. Un nou proiect de cartografiere îşi propune să schimbe acest fapt.

De Betim Muco pentru Southeast European Times – 05/05/08

Harta zonelor cu pericol geologic din Balcani (Albania, Bulgaria, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi România), la o scală de 1:1.000.000.

Peninsula Balcanică prezintă cea mai complicată tectonică din Europa. Activitatea seismică a produs o succesiune de cutremure devastatoare în regiune, culcând la pământ sate întregi şi provocând pierderea multor vieţi.

Cu ajutorul unei finanţări nerambursabile din partea Fundaţiei Civile pentru Cercetare şi Dezvoltare (CRDF) din SUA, o mică echipă de specialişti din Albania, Bulgaria, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi România a creat o nouă hartă ce ilustrează zonele cu pericol geologic din ţările lor. Proiectul reprezintă prima încercare de producere a unei hărţi comune omogene a zonelor cu pericol geologic din Balcani.

Până acum, au fost efectuate lucrări separate de acest gen de către diverse organizaţii şi agenţii, adeseori utilizând metodologii diferite. Totuşi, seismele şi alte tipuri de riscuri nu respectă graniţele naţionale. Probleme precum supraaglomerarea, construcţiile de proastă calitate, realizate în grabă, şi pregătirile inadecvate se regăsesc în multe ţări. Experţii au convenit că o abordare transregională nu mai poate fi amânată. Noul proiect promite să paveze calea unor viitoare eforturi de cooperare.

Prima documentaţie istorică referitoare la seismele din Balcani datează din secolul al VI-lea î.e.n. Multe oraşe şi localităţi au fost grav avariate sau, în unele cazuri, complet distruse de cutremurele apărute de-a lungul anilor. În medie, în regiune se produce anual un cutremur de 6,3 grade. Numai în ultimul secol, au fost înregistrate peste 80 de seisme dezastruoase.

Ce provoacă astfel de şocuri geologice? Balcanii sunt afectaţi de confluenţa plăcilor litosferice mari ale Eurasiei şi Africii, precum şi de confluenţa unor unităţi mai mici, cum ar fi placa arabică şi microplaca adriatică. În plus, numeroase plăci tectonice active din teritoriul balcanic contribuie la acumularea de stress, care produce periodic activităţi seismice majore.

Oricât ar fi de puternice şi de dese, cutremurele nu reprezintă singura ameninţare. Alunecările de teren sunt şi ele frecvente. Printre alte fenomene se numără procesele de lichefiere, căderile de stânci, eroziunea, subsidenţa scoarţei terestre şi extinderea solurilor. Şi acestea pot prezenta riscuri la adresa mediului înconjurător, vieţii umane şi economiei.

Autorii hărţii participând la un atelier în Ohrid: (Rândul spate, de la stânga): Mircea Radulian (România), Albert Avxhi (Albania), Bogdan Grecu (România); (Rândul faţă, de la stânga): Shyqyri Aliaj (Albania), Neculae Mândrescu (România), Marjorie Senechal (CRDF, SUA), Zoran Milutinovic (Macedonia), Betim Muco (principal autor şi coordonator, SUA), Defrim Shkupi (Albania), Zenun Elezaj (Kosovo). [Fotografia prin amabilitatea lui Stan Shirer]

Deşi pericolele geologice afectează de mult viaţa în Balcani, recentele modificări de ordin socioeconomic şi politic urgentează necesitatea unei reacţii corespunzătoare. După răsturnarea comunismului, majoritatea ţărilor din regiune s-au înhămat la o tranziţie grăbită de la totalitarism la democraţie. Dezvoltarea abruptă a unei economii de piaţă libere a dat naştere la mişcări necontrolate ale populaţiei, construcţii de reşedinţe şi alte unităţi efectuate pe grabă, precum şi concentraţii disproporţionale ale populaţiei în oraşele mari şi zonele lor limitrofe.

Combinate cu tectonica regiunii, aceste tendinţe contribuie la pregătirea de viitoare catastrofe. Devine tot mai important să înţelegem, să studiem şi să cartografiem elementele de pericol geologic, pentru a ne da seama ce daune ar putea cauza.

Noul proiect cartografic este inovator sub numeroase aspecte. În primul rând, a devenit posibil prin Internet, care a permis comunicarea on-line a echipelor din diferite ţări. Echipele au desfăşurat, de asemenea, un atelier în oraşul macedonean Ohrid, la sfârşitul lui martie 2007, şi s-au reunit la Tirana la finele lunii august a aceluiaşi an.

Procesul de cartografiere a profitat, de asemenea, de tehnologia sistemelor informaţionale geografice (Geographic Information Systems – GIS), pentru a obţine o întindere şi o precizie mai mari. Rezultatul îl constituie un instrument de ultimă oră, care integrează numeroase seturi de date diferite pentru a oferi o prezentare amplă a modului în care un pericol geologic poate afecta o comunitate, o zonă sau o ţară. Cartografia şi compilarea hărţilor a fost efectuată de Institutul Geologic Albanez, cu sediul la Tirana.

Cea mai inovatoare contribuţie a proiectului ar putea fi, însă, încercarea de a analiza problema la nivel regional. În trecut, organizaţiile din ţările participante au urmat metode şi tehnici diferite pentru colectarea, reprezentarea, analiza şi evaluarea informaţiilor privind pericolele geologice. Chiar şi în cadrul aceleiaşi ţări, se pot întâlni tehnologii şi metodologii surprinzător de neunitare pentru acelaşi fenomen.

Realizările proiectului nu se vor încheia aici. Autorii doresc să răspândească informaţiile asupra muncii lor prin diferite conferinţe şi să facă rezultatele disponibile decidenţilor şi strategilor politici din Balcani, prin comunicarea hărţii către autorităţile de resort din domeniul geologiei şi mediului.

Informaţiile ar putea ajuta autorităţile să îşi utilizeze mai eficient fondurile limitate. Deşi eforturile de prevenţie au fost îngreunate de problemele administrative şi carenţele de resurse caracteristice naţiunilor în tranziţie, ţările din Europa de Sud-Est speră că situaţia se va ameliora – mai ales în contextul extinderii europene. Trei ţări – Bulgaria, Grecia şi România – sunt deja membre ale Uniunii. Celelalte se află în diverse etape ale procesului de aderare, de la candidatura oficială la negocierea unui Acord de Stabilizare şi Asociere. Există o varietate de programe preaderare şi programe pentru ţările membre, în care sunt oferite proiecte mixte şi transfrontaliere pentru ameliorarea infrastructurii şi unităţilor rutiere.