Curtea Constituţională a Turciei a decis să nu interzică AKP

31/07/2008

Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare, a putut răsufla uşurat în urma deciziei Curţii Constituţionale de a nu interzice formaţiunea în cauză pentru presupuse activităţi islamiste. Partidul a pierdut însă o parte considerabilă din fondurile de stat alocate anterior.

De Ayhan Simsek, din Ankara pentru Southeast European Times -- 31/07/08

"[AKP], care nu a fost niciodată un punct focal al activităţilor antiseculare, va continua să apere principiile fundamentale ale republicii", a declarat prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan. [Getty Images]

Curtea supremă a Turciei a respins miercuri (30 iulie) cererea de interzicere a formaţiunii de guvernământ cu rădăcini islamice, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP). Zece din cei unsprezece judecători au declarat însă că partidul a devenit un punct focal al activităţilor antiseculare şi are nevoie de un avertisment aspru. Aceştia au înjumătăţit fondurile de stat alocate formaţiunii.

Cea mai mare candidată UE, Turcia a intrat într-o criză politică majoră în martie, când procurorul-şef a cerut Curţii Constituţionale să interzică partidul de guvernământ. AKP a câştigat alegerile din iulie 2007 cu un sprijin impresionant, însă decizia sa controversată de a permite portul vălului islamic în universităţi a declanşat o criză.

Prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan a salutat decizia Curţii Constituţionale. "Turcia a pierdut prea mult timp şi energie cu acest caz", a afirmat Erdogan. El a adăugat că AKP va continua să "apere principiile fundamentale ale republicii".

Deniz Baykal, liderul opoziţiei şi şeful formaţiunii seculare Partidul Popular Republican (CHP), a interpretat însă decizia curţii ca pe un mesaj ferm adresat AKP. "Zece judecători au descris AKP ca pe un punct focal al activităţilor antiseculare; acest lucru este important", a subliniat Baykal.

Comandantul Statului Major, generalul Yasar Buyukanit, a afirmat: "Opinia [armatei] despre secularism nu s-a schimbat. Însă, ca soldat, nu vă aşteptaţi să comentez decizia curţii". Armata se consideră în mod tradiţional păstrătoarea sistemului secular al Turciei.

Observatorii din Ankara declară că verdictul a prevenit adâncirea instabilităţii politice din Turcia, reamintind partidului de guvernământ limitele constituţionale ale puterii sale.

Observatorii internaţionali au salutat verdictul. Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, a declarat că acesta a demonstrat influenţa valorilor europene asupra Turciei şi a cerut ţării să accelereze reformele pentru a întruni standardele UE. Cristina Gallach, purtătoarea de cuvânt a comisarului UE pentru securitate Javier Solana, şi-a exprimat speranţa că decizia va contribui "[la restabilirea] stabilităţii politice".

Curtea a interzis anterior alte partide acuzate că ar avea o agendă islamistă. Verdictul de miercuri este primul verdict în care aceasta a admonestat un partid în loc să îl desfiinţeze, deşi majoritatea judecătorilor săi consideră că partidul are unele activităţi neconstituţionale.

Pentru interzicerea unui partid era necesar acordul a şapte din cei unsprezece judecători ai curţii. Doar şase judecători au fost în favoarea interzicerii AKP. Patru au fost de părere că AKP a devenit un "punct focal al activităţilor antiseculare", dar amploarea infracţiunilor nu impune închiderea partidului, ci emiterea un avertisment. Judecătorul-şef Hasim Kilic a fost singurul judecător care nu a fost de acord cu acuzaţia că AKP este un centru al acestor activităţi lansată de procuror.

Kilic şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţionarea recentă a câtorva cazuri de desfiinţare a partidelor politice şi a declarat că este rândul politicienilor să ajungă la un consens cu privire la modalitatea cea mai bună de a atinge standarde democratice mai ridicate.