Durres a găzduit primul Festival Internaţional Estival de Film

04/09/2008

Primul Festival Internaţional Estival de Film a avut loc la Durres, atrăgând spectatori de pe tot globul.

De Marian Ţuţui, pentru Southeast European Times -- 04/09/08

photo

Primul Festival Internaţional Estival de Film a fost organizat în perioada 23-30 august. [Fotografia: Xavier Lambours]

Oraşul albanez Durres nu este doar unul dintre cele mai importante porturi ale ţării, ci reprezintă de asemenea istoria şi schimbările turbulente pe care le-a cunoscut ţara. Amfiteatrul din Durres, construit în secolul al II-lea î.e.n. şi aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, evocă gloria oraşului antic Dyrrachium, iar vila Regelui Zog spune povestea unui politician suficient de ambiţios încât să se proclame monarh.

Regimul comunist a lăsat în urma sa blocuri şi hoteluri în paragină, însă portul a jucat un rol important în căderea regimului, în 1991, atunci când 20 000 de albanezi şi-au riscat viaţa luând cu asalt navele comerciale şi plecând spre Italia în căutare de azil. Ultimii zece ani au adus o schimbare majoră – dezvoltarea oraşului Durres este vizibilă chiar şi pentru străini. Acesta s-a transformat într-un oraş-staţiune cu numeroase hoteluri noi şi bine echipate puse la dispoziţia turiştilor.

La rândul său, dezvoltarea economică a stimulat investiţiile în sectoarele infrastructurii şi culturii. La sfârşitul săptămânii trecute, oraşul a organizat primul Festival Internaţional Estival de Film, atrăgând spectatori de pe tot globul.

Cele 16 filme, pelicule apreciate de critici produse în 17 ţări în perioada 2006 -2008, au fost ecranizate la Teatrul Aleksander Moisiu şi la amfiteatrul antic. La ecranizări au participat regizori în căutare de recunoaştere internaţională, precum şi regizorul ceh Jiri Menzel, câştigător al premiului Oscar, şi actori precum italianul Michele Placido, croatul Rade Serbedzija şi sârbul Ljubisa Samardzic.

Premiul cel mare – Gladiatorul de Aur – i-a fost înmânat lui Menzel pentru filmul său "Am fost servitorul Regelui Angliei". Coproducţia ceho-slovacă din 2006 este o dramă despre un chelner care visează să devină milionar în Cehoslovacia celui de-al doilea război mondial.

Premiul Special al Juriului a fost decernat regizorului norvegian Marius Holst pentru filmul "Mirush", o dramă tulburătoare despre albanezii din Kosovo şi despre imigranţi. Kosovarul Nazif Muharremi a câştigat premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul jucat în acest film. Juriul a fost impresionat şi de rolul actriţei albaneze Ornela Kapetani din filmul "Corecţia" al regizorului grec Thanos Anastopoulos.

Trofeul pentru cel mai bun film albanez a revenit peliculei "Vremea cometei" – o coproducţie germană regizată de Fatmir Koci. Filmul este o adaptare după romanul lui Ismail Kadare şi o reconstituire temerară a epocii în care a fost fondat statul albanez.

Deşi nu s-au numărat printre lucrările importante prezentate în cadrul festivalului, celelalte trei filme albaneze ecranizate au fost interesante din punctul de vedere al diversităţii temelor abordate. "Supărarea doamnei Schnajder", regizat de Piro Milkani, este o poveste de dragoste sobră, dar impresionantă, dintre un student albanez la Praga şi o femeie cehă în perioada de izolare a Albaniei. Comedia "Mao Tse Dun" a lui Besnik Bişa prezintă povestea unui ţigan care reuşeşte să batjocorească propaganda comunistă prin numele pe care îl alege pentru copilul său în timpul regimului lui Enver Hoxha. "Secrete", o coproducţie albano-kosovară regizată de Spartak Pecani, este o alegorie a perioadei de tranziţie din Albania.

Producătorii de filme din Albania au fost limitaţi de lipsa fondurilor, însă situaţia pare să se schimbe. Noul festival marchează un nou început pentru cinematografia albaneză, deschizând drumul spre mai multe coproducţii şi vizibilitate internaţională.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com
Loading

Ce consideraţi despre acest articol

icon12345icon

Dosarele de astăzi

Loading

Articole pe aceeaşi temă

Loading